Stii..nu stii.


Ma tot gandeam azi de dimineata in timp ce ma chinuiam sa fac tema la mate ca exact asa eram si acum un an. Si un gand imi rasarea inocent dar cu intentii ascunse din cand in cand in minte. Naiva- asa sunt, asa am fost si asa voi fi mereu. Nu tot timpul, nu cu oricine, doar cu cei care au reusit sa patrunda inlauntrul meu si raman acolo inca.

Am tendinta de a da vina pe mine, de a ma gandi „cum ar fi fost daca..” – si tratamentul cu self-terrorism incepe inca din prima secunda in care ma trezesc la realitate din visarea care a devenit un chin. Incep sa prefer crunta realitate, sa ma ingrop in scoala si energizante amestecate pe ici pe colo cu cafele tari. Imi amintesc ca asa eram si intr-a 8-a, numai ca singura diferenta era ca atunci nu ma lovise inca palma enamorarii, nu sufeream baietii si singurele lucruri care ma acaparau erau scoala si anime-urile. Visam viata in tente fucsia, ma resemnam in responsabilitatile pe care le aveam, incercam sa fac ziua mai lunga cu o doza de ness si inca o ciorna de formule la mate, pe care oricum le-am uitat total acum.

Ma complac in situatie  si incerc sa-mi calmez innerself-ul cu inca o doza de manga, dar, la ce bun? Nu contenesc a nu ma intreba cum ar fi fost daca in acea seara veneam direct acasa si plecam putin urechea la ceea ce-mi ziceau cei din jur. Degeaba.

Si tot la fel de degeaba incerc sa ma conving a nu ma mai uita dupa ce a fost si ce-am pierdut, sa ma uit la ce am si la ce voi avea.  Nu pot sa nu observ ca nu sunt fericita, ca intotdeauna vreau altceva decat ceea ce am si ma invinuiesc ca am dat ceea ce as fi putut avea pe ceea ce am crezand ca ma voi multumi doar cu atat. Am uitat ca sunt o fire egoista. Si nu mai pot sa ma complac in situatia asta. De 4 luni ma tot sacrific, incerc sa-i multumesc pe altii de teama de a nu-i pierde, si in drumul asta, m-am pierdut pe mine.

Incerc sa ma introduc in planuri de viitor onirice in care el e cel care va pleca, iar in actul despartirii se va afla o eu plina de iubire cu fata serioasa spunandu-i ca sa nu-mi scrie scrisori ca ma voi chinui 3 ani sa-i descifrez scrisul, sa se limiteze la emailuri. Plutesc pe valurile gandurilor ca un copil si imi inchipui ca atunci cand va pleca imi va lipsi, asa cum mi-a lipsit de atatea ori cand ne-am certat, dar ca vom redeveni ceea ce am fost. Amici. Inca ma agat de faptul ca nu vreau sa-l pierd si pe el, si in drumul asta continui sa-mi mutilez innerself-ul care agonizeaza din ce in ce mai mult pe zi ce trece. Nu contenesc a nu ma intreba daca sunt dispusa a mai hoinari prin mlastinile astea de depresie ascunse in too much study si daca intr-adevar va fi ca in planul meu. Probabil ca nu.

Si toti mi-au zis ca nu a meritat sa renunt la atatea, si eu ma intreb mereu si cateodata imi zic acelasi lucru, si din pacate si el ma consterneaza cu actiunile sale si ma sileste sa ajung la aceeasi concluzie. Urat.

Am ajuns la o incheiere jalnica. Pentru ca desi incerc sa ma uit spre viitor, trecutul ma trage cu fiecare secunda ce trece mai in spate. Realitatea devine blurry atunci cand cafeaua se termina si idei mefientice isi fac loc in capul meu. Probabil ca am nevoie de o doza de somn. O doza de somn care sa nu ma chinuie, un somn fara vise, fara un el intorcandu-se inapoi triumfator dojenindu-ma cu vorbe dulci. Fara o eu rusinata, cu privirea in pamant, dar atat de extaziata de intensitatea momentului.

Si probabil ca o sa devina un alt personaj din mazgalelile pe care le voi insemna pe un caiet vechi cu „clasa a 6-a”, asa cum a mai fost. Dar stiu ca o sa fie o poveste trista.

Pentru ca in fond doar in visele mele il pot transforma intr-un el perfect calare pe un Ducipal.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s