Cuvinte de vară


Floricelele desenate pe atâtea caiete s-au adunat de-a lungul anilor pe o pajişte verde înconjurată de mii de hârtii, neverosimilele urmaşe ale copacilor scorojiţi de timp.

De necrezut cum plictiseala poate făuri acele plante mici şi drăgălaşe şi cum poate stârni imaginaţia să scoată din jobenu-i alb iepuraşi cu urechi pleoştite în loc de radical de ordin trei din douăşapte.

Prea multă plictiseală strică. Începi să devii mult prea conştient de acţiunile tale şi in scurt timp declanşezi fără să vrei furtuna de gânduri lăuntrice pe care te-ai străduit atâta s-o stârneşti altă dată.

E prea cald, prea linişte,prea multă lene pentru a încerca să faci ceva, chiar şi cu mâinile. Poate doar să-ţi smulgi părul din cap in speranţa că vei întrerupe linia perpendiculară a gândurilor, care nu se abate nici o secundă din imuabilul său mers.

Dar vara a trecut!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s