Pe drumul (ne)drept.

O privire si m-ai dat gata
Mi-ai luat mintile, mi s-a pus pata…

Ma duce capul la multe. Putine bune si o gramada de prostii.
Melodia asta imi aduce aminte de un el, un el cu care mi-am facut de cap in serile de revelion, un el pe care l-am dorit, dupa care am tanjit si suspinat un an de zile. Un el pe care l-am avut. Ziceam candva ca rabdarea este o virtute pe care o am, din fericire. Se aplica si in cazul asta. Dar sa revenim la acel el…
O obsesie, nimic mai mult. Prietenul lui, prietenul fostului, prietenul prietenilor din gasca, care niciodata nu mi-a adresat mai mult de un buna! ce faci? si un zambet patimas.
Imi aduc aminte si acum cat mi-am sfasiat gandurile dorindu-l si blestemandu-mi soarta ca nu am cum sa-l am, dat fiind situatia ca eram iubita prietenului lui. Stiu ca eram atat de inebunita dupa el incat ma pierdeam imediat cum imi zambea si ma privea in ochi…
Inca ma pierd cand imi aduc aminte de parfumul sau, de buzele care se jucau cu rabdarea mea in al doispelea ceas, de vocea si ochii lui negri…

Obsesii am avut, am, si voi avea probabil toata viata. Dar unor atractii chiar nu pot sa rezist, e tentatia prea mare!
Devine superficiala iubirea cand doresti si altceva? Cand ispita e prea mare, cum poti sa zici nu, desi stii ca vrei?
Sa nu ne limitam, totusi.
Anunțuri

1 gând despre „Pe drumul (ne)drept.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s