Uite cum incerc sa-mi fac orele mai fericite, si dupa se intampla ceva si vorbim si mi se naruie toata farama de superficial cu care incerc sa ma invalui! Si nu stiu cand e mai rau, cand imi vorbesti in scarba sau cand vorbesti cum vorbeam inainte…Stii, acum cand ti-am inchis, mi s-a schimbat vocea pentru ca tremuram toata si ma abtineam sa nu plang. Da…asa am ajuns.

Cum sa incerc sa ma comport matur si sa inteleg situatia curenta? Cand stiu ca inca te iubesc si e al dracului de greu sa scot sentimentul asta din mine. Cum sa intelegi ca s-a terminat cand defapt am lasat atatea lucruri neterminate? De ce?

Nu stiu…vreau sa trec peste si nu pot. Nu mai pot sa dorm noptile, nu mai pot sa functionez. Creierul meu stupid imi aduce aminte zilnic tot ce a fost si nu mai e. Si as vrea sa mai fie…

…dar iubirea deja nu mai e de ajuns in cazul nostru.

si e trist. atat de trist incat nici nu pot sa plang pentru asta. 

e tsunami in inima mea si inca n-au ajuns autoritatile acolo sa evalueze pagubele. mi-e frica sa le trimit. mi-e frica de faptul ca vor descoperi ca sunt mult mai rau ca acum 3-4 ani. mi-e frica de cadere si de faptul ca nu o sa pot sa ma repun pe picioare singura.

da, singura, de data asta chiar singura. pentru ca nu mai am pe nimeni. nici macar pe tine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s