And suddenly..

…toate cuvintele imi pulseaza in vene cu fiecare pas pe care il fac. 

 

In mintea mea e liniste, intr-un mod ciudat m-am calmat, sau poate doar resemnat. Incerc sa privesc cu maturitate viitorul, ma rasfat cu mici cadouri si vad cum incet incet mi se umple valiza pana la refuz.  Zilele abia trec si in creier mi s-a instalat dorul de casa. 

 

Pana voi avea biletul de avion in mana, vreau sa ma bucur de ultimele zile aici si sa ma inconjor de persoanele care ma vor alaturi. E un sentiment ciudat…i don’t know where i belong to anymore.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s