Mood: Escape.

Ma intreb cateodata de ce mai stau aici, de ce aleg in continuare sa stariu intr-o monotonie cunoscuta si nu ma avant in necunoscut, de ce ma complac in rutina zilnica pe care o urasc atat de mult.

Observ cu stupefactie ca incep sa imi urasc jobul, si ma gandesc ca acum cateva luni a fost unul dintre putinele motive pentru care am ales sa raman in continuare aici, in Romania. Si astazi am ajuns in punctul in care nu mai pot sa ma mint, dupa saptamani in care am incercat sa imi autoinduc proiectele entuziasmante in care sa cred, sa imi placa, si sa lupt pentru realizarea lor. Dar in momentul in care persoanele alaturi de care lucrezi iti spun ca nu cred ca meriti, ca ceea ce faci tu nu li se pare ca merita asteptarile tale…e timpul sa faci un pas in spate.

Un pas in spate de la toata rautatea si nesimtirea unor oameni care au tupeul sa spuna asa ceva. Niciodata nu ar trebui sa crezi mai putin in tine doar pentru simplul fapt ca ceilalti nu cred.

Am nevoie de o schimbare.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s